Declarația de presă susținută de președintele Senatului, Florin Cîțu – 15 Februarie 2022 

Bună ziua!

( Despre TVA-ul redus la 5%. A fost agreat în discuția pe care ați avut-o ieri?)

Nu s-a discutat. Am văzut că acest lucru a apărut, undeva pe surse. Acesta este fake news total, 100% fake news, nu s-a discutat așa ceva. Singurul lucru pe care l-am spus a fost despre un TVA generalizat. Dacă vreți să facem ceva, să ajutăm, este vorba despre TVA-ul generalizat, acolo putem să reducem ceva. Dacă mergem așa punctual, nu ajutăm și nu are sens să intrăm în discuții, mai bine nu facem nimic.

( Cât presupune TVA-ul generalizat, în opinia dumneavoastră?)

Ca să fie clar pentru toată lumea, ce am spus și ieri. Propunerile pe care le-am făcut, le fac cu experiența a două crize prin care am trecut, în 2008, ați văzut greșelile care s-au făcut, în 2020 am luat măsuri bune, s-a văzut foarte clar, de aici vin aceste propuneri. Dacă vrem să nu intrăm într-o criză majoră, în perioada următoare, acestea sunt cele două propuneri.

Una este de a reduce TVA, pentru a ajuta lupta cu inflația. A doua de a reduce contribuțiile, și pe aceasta, bineînțeles că deja o pregătisem la Ministerul Finanțelor, de a avea o reducere graduală, până în 2024, a acestor contribuții.

Mai mult, este un lucru pe care trebuie să-l mai spun, tot în lupta cu inflația, este important ca deficitul bugetar, în acest context de reducere a TVA-ului, de reducere a contribuțiilor, să rămână la 5,84 sau chiar mai mic, altfel, semnalul este greșit pentru piețe și vedem deja că dobânzile la care se împrumută statul Român sunt în creștere.

( Reducerea TVA s-ar resimți și în buzunarele consumatorilor sau doar pentru comercianți ar fi beneficii?)

Dacă este ceva targetat,  într-un anumit sector, este mai complicat că vedem în buzunarele consumatorilor. Ne ducem în 2008 și în 2016, sunt două exemple pe care le avem, în 2010 a fost creșterea și s-a văzut imediat în inflație. În 2016, imediat scăderea de la 24 la 20% s-a văzut în reducerea inflației cu 4%.

Atunci când vorbim de TVA general, se vede imediat. Când vorbim de TVA în anumite sectoare, mai complicat să se vadă. De aceea, noi susținem o măsură care să ajute, nu doar o măsură populistă, de ochii lumii.

( Au venit datele de la INS și arată că a fost o încetinire economică, în ultimul trimestru, în 2021. Creșterea economică, per ansamblu, pe 2021, a fost mai mica decât cea prognozată, înseamnă încasări mai mici la bugetul de stat.)

Ați interpretat puțin malițios acele cifre, aveți parțial dreptate. Creșterea economică este mai mare decât cea care a fost bugetată. Bugetată a fost o creștere economică reală de 4,6%. Acum, avem o creștere economică de 5,6, pentru 2021. Eu vă spun că sunt date parțiale, cred că se va duce spre 6% creșterea economică. Eu vă spun că sunt parțiale și estimările ne arată o creștere economică spre 6% pentru 2021. Chiar dacă rămâne la 5,6, oricum este un punct procentual peste ceea ce am avut în buget, deci, veniturile de la buget sunt mai mari, oricum, față de anul trecut.

Încetinirea de la finalul anului, aici, bineînțeles, avem un Guvern nou, în acea perioadă, Guvernul pe care îl conduceam nu mai putea lua măsuri de redresare. Dar, ca să nu continue acea scădere, sunt propunerile pe care le-am făcut ca economist, dacă cineva vrea să le ia în calcul. Dacă nu, bineînțeles, creșterea dobânzilor, inflații, conflicte, toate vor putea duce la o criză majoră. Dacă vrem s-o evităm, am pus pe masa cele trei soluții.

(Ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar trebui să prezinte astăzi proprunerile pe care le are pentru a soluționa criza din energie)

Nu știu dacă astăzi. Eu nu am văzut acest deadline nicăieri.

( Dar ar fi trebuit să le dea de acum două săptămâni, susțin partenerii de coaliție.)

Eu știu, de la discuțiile la care am participat, poate au participat colegii la alte discuții. La discuțiile la care am participat, am spus foarte simplu, înțelegerea a fost ca atunci când Guvernul are soluțiile pregătite, vine și le prezintă. Nu a fost niciun deadline, nu a fost nicio problem, avem timp să le facem.

Guvernul, când le are gata, le prezintă, alt deadline, eu nu știu. Vă spun doar atât, am văzut în spațiul public și în acest context economic trebuie să fim foarte atenți, reglementare, plafonare, toate aceste intervenții, nu rezolvă problema prețurilor, nu rezolvă nimic, ascund, îți bagi gunoiul sub preș, asta faci, dar nu înseamnă că gunoiul a dispărut, îți apare în altă parte. Singura soluție pe termen lung o reprezintă investițiile, extinderea pieței, cu oferte mai mari. Și aici este nevoie de un acord transpartinic, îi invităm și pe cei de la USR, dacă doresc să vină, să ne asigurăm că în fiecare am investim un anumit procent din PIB în energie, dacă vrem să ne securizăm energetic până în 2026. Dacă nu, vom face tot felul de chestii pe termen scurt, îi amăgim pe oameni, găsim soluții, dar nu sunt soluții pe termen lung.

( Ne așteptăm la o criză economică. Când este ultimul moment când putem lua aceste măsuri, ca să nu avem o scădere a economiei în 2022?)

Ieri. Gândiți-vă că  dacă economia deja a încetinit în trimestrul patru, deja suntem într-un tăvălug. Dobânzile, de exemplu, până acum o lună de zile, în trimestrul patru, dobânzile Băncii Centrale nu erau crescute. Banca Centrală a dat un semnal clar că este o problemă reală cu inflația, Banca Centrală a schimbat discursul, de la inflație temporară, tranzitorie, la un șoc permanent, de aceea vine cu creșteri de dobândă.

Întrebarea pentru toți economiștii este acum, până unde va merge Banca Centrală cu dobânzile? Pentru că, dacă rămân aici unde sunt, în teritoriu negative, nu am văzut, dar poate există undeva vreo teorie care spune că poți să reduce inflația cu dobânzi negative. Eu știu că are nevoie de dobânzi real pozitive, ceea ce înseamnă că mai este mult de crescut la dobânzile din România.

(Există un risc de recesiune?)

Dacă nu se iau măsuri acum, de a stimula economia, există un risc.

( Cum puteți lua aceste măsuri acum, în condițiile în care social-democrații așteaptă măsurile de la ministrul Energiei iar dumneavoastră spuneți că ar trebui …)

Eu vorbesc despre măsuri pentru economie, în general. Dumneavoastră vorbiți despre un anumit sector. Eu vorbesc despre măsuri pentru toată economia, pentru toți românii. Un anumit sector, acolo se lucrează, la Ministerul Energiei. Eu vorbesc de măsuri pentru a salva economia și toți angajații din economie, în perioada următoare, despre asta este vorba.

Despre Energie, cu toții am agreat, așteptăm Ministerul Energiei, Guvernul, ANRE, cine lucrează acolo, toți experții, să vină cu soluții. Pe mine mă îngrijorează, și trag un semnal de alarmă, în ceea ce privește sănătatea întregii economii, pentru că deja avem semnale că acest 4,2 creștere economică pentru 2022 este puțin optimist și ca să susținem măcar  la 4,2 este nevoie de susținere, investiții, ori din sectorul privat, ori din sectorul public. Este nevoie de a susține puterea de cumpărare a românilor, de aici propunerea cu reducerea contribuțiilor. Sunt două lucruri total diferite.

( Înțelegem că social-democrații au în analiză creșteri salariale, din vară și creșteri ale pensiilor, din septembrie. În acest context, sunt posibile aceste creșteri?)

Nu știu ce se analizează acolo, eu mă uit la situația economică. Noi vom susține orice măsură care va crește veniturile tuturor românilor, nu doar în sectorul bugetar, să fie foarte clar, pe noi ne interesează creșterea veniturilor tuturor românilor. Vom susține orice astfel de măsură și, bineînțeles, măsuri care duc la reducerea costurilor de producție în economie, în general, sau reducerea taxelor, ceea ce înseamnă și reducerea TVA.

( Dacă am avea creștere economică de 5,4, asta înseamnă 1% din PIB, mai mult decât încasările din 2021, adică, am avut încasări mai mari proiecția bugetară. Unde se duc acești bani?)

Vorbiți de 2021? Acei bani s-au dus, și de aceea ne-am putut permite anul trecut, să compensăm facturi pentru noiembrie și decembrie, fără să afectăm deficitul bugetar. Anul trecut, vă aduc aminte că execuția bugetară a  dus la 96% din execuție pentru bugetul de investiții, așa am putut să menținem ritmul economic.

Sunt provocări și anul acesta, bineînțeles, eu v-am dat o parte din soluții, anul acesta vom vedea dacă vom reuși să avem o creștere economică, acolo unde este estimat 4,2, lucrurile vor fi bune. Doar că, în acest context, astăzi, când dobânzile cresc, când ai și inflație, când ai și conflictul acesta, care poate nu se va materializa, dar sunt riscuri peste tot, eu zic că trebuie să te pregătești pentru ceea ce este mai rău și apoi să-ți meargă din ce în ce mai bine. Întotdeauna, această strategie a funcționat pentru 2020-2021.

( Veți discuta în coaliție despre Anghel Saligny?)

Întotdeauna vom discuta despre Anghel Saligny, este un proiect care, știți foarte bine, a fost aprobat cu costuri pentru partidul Național Liberal, este un proiect pe care îl vom implementa, pentru că este singurul proiect pe care îl avem astăzi în România, care dezvoltă comunitățile sărace, care nu au acces la fondurile europene, nu au acces la alte finanțări. Acei oameni nu trebuie lăsați în urmă.

(Referitor la recesiunea economică,  discutați doar despre pensii salarii, dar despre o criză economică care ne paste, nu discutați?)

Ba da, discutăm, sunt doar președinții de partid acolo, ar trebui să vină ministrul de Finanțe și alții. Eu nu am vorbit ca președinte de partid, eu am vorbit ca economist dar, întotdeauna voi vedea cu ce soluții se vine pe masa și voi încerca să-mi aduc aportul, pentru a mă asigura că economia o să fie salvată și anul acesta.

((…) Cum se vor împărți banii, există o metodă pentru a prioritize anumite proiecte?)

În primul rând, asta arată nevoia de dezvoltare a României. În al doilea rând, așa cum am spus, Anghel saligny este făcut în primul rând pentru dezvoltarea acelor comunități sărace, care nu au acces la fonduri europene. Sunt câteva criterii acolo. Anghel saligny a fost construit pentru a complete alte fonduri care vin în România, și de aceea vă spun că avem resurse și să scădem contribuțiile și să scădem TVA, PNRR-ul, unde ne vin 30 de miliarde pentru investiții, doar pentru investiții și fonduri europene, 40 de miliarde. Deci, avem bani, PNI vine pentru a complete aceste două surse de finanțare, cu bani de la buget, acolo, în zona în care nu putem să avem acces.

( Se vor aloca banii, în contextul în care avem…?)

Sunt criterii în Ordonanța care a fost aprobată. 

Vă mulțumesc!

Etichete: