(Alături de noi este președintele Senatului și al Partidului Național Liberal, Florin Cîțu. Discutăm despre efectul sancțiunilor economice și financiare împotriva rusiei în contextul războiului din Ucraina. Bună dimineața, domnule Cîțu!)
Bună dimineața!
( Rubla s-a prăbușit cu 30% astăzi, în raport cu dolarul american. Este un minim record, după anunțarea unei sancțiuni de către occident. Acestea vizează, printre altele, interzicerea accesului anumitor bănci rusești la Sistemul Internațional de Plăți Bancare (SWIFT). Rusia se bazează, în mare măsură, pe acest sistem pentru exporturile sale de gaze și petrol. Ce impact credeți că vor avea noile sancțiuni?)
În primul rând, săptămâna trecută v-am spus că sancțiunile inițiale nu erau de ajuns, trebuiau să fie mai dure. În weekend, este adevărat, poate se așteptau ca piețele să fie închise, s-au luat aceste sancțiuni. Una a fost cea prin care mai multe bănci din Rusia, deși ar trebui toate dar, deocamdată, mai multe bănci au fost scoase din sistemul SWIFT și Banca Centrală nu poate să mai aibă acces la rezervele pe care le avea în străinătate. Acolo era puterea, Rusia avea în jur de 750 de miliarde de dolari rezerve valutare, acum estimările arată că ar fi pierdut vreo 400 de miliarde și, depinde, dacă China îi va da voie Rusiei să-și folosească rezervele pe care le are în China și fără acele rezerve, suma este mult mai mică.
Situația este complicată pentru Rusia, dar vă dați seama că astfel de situații, efectele unui astfel de șoc se vor întinde pe mai multe țări, nu doar în Rusia. Ceea ce este important, și la noi, este să fim pregătiți pentru unda asta de șoc.
Din păcate, România, în luna ianuarie a avut o situație sau situația economică s-a deteriorat grav în România și depindem puțin de această undă de șoc (…) din punct de vedere economic, cu o execuție bugetară, care arată clar că ne împrumutăm pentru cheltuieli curente, cheltuieli cu dobânzi de 3 ori mai mult decât anul trecut, cu rambursări de TVA mai mici, ceea ce înseamnă că companiile românești sunt puse în situația de finanțare. Ar trebui să fim mult mai atenți, pentru că în astfel de situații trebuie să ai și o economie sănătoasă, ca să poți să și impui sancțiuni și să și faci față.
( Ce va presupune, de fapt, această undă de șoc, după sancțiunile împotriva Rusiei?)
Este clar că, bineînțeles, în contract, la nivel global, au crescut și dobânzile. Banca Centrală a crescut dobânda până la 20%.
În primul rând, în piețele financiare o să vedem o evoluție volatilă în perioada următoare, dar prețul banilor va crește în continuare și, aici, pentru că deja avem inflație la nivel global, pentru că prețul materiilor prime va crește în perioada următoare. Banca Centrală trebuie să ia o decizie și să vadă ce face, dacă se luptă cu inflația sau continuă să injecteze lichiditate.
În românia, repet, primele două luni ale acestui an, arată clar că economia s-a fragilizat, după doi ani de zile în care a mers bine. Cumva, execuția arată că au fost luate câteva decizii la începutul anului, care ne-au prins pe piciorul greșit în fața acestei crize pe care o vedem acum.
( Și cum ne punem acum la adăpost?)
Mare atenție la modul în care cheltuim banul public. Cel mai mare pericol pentru noi, în 2022, este să cădem pradă populismului și, din păcate, asta s-a întâmplat în prima parte a anului. Este momentul să oprim asta. Uitați, avem nevoie de resurse și România are trei fronturi pe care se luptă acum. În primul rând, cel mai important, trebuie să ne pregătim pentru refugiați, cărora trebuie să le oferim condiții. Am avut câteva discuții în această dimineață cu companii din România, care sunt pregătite și au spus că au oportunități de a-i angaja pe emigranți în perioada următoare. Poate trebuie să umblăm la legislație și să facem lucrurile mai simple. Trebuie să ne ocupăm de acest lucru.
Trebuie neapărat să punem sancțiuni și să implementăm sancțiunile care au fost impuse la nivel european pentru toate companiile care au legătură cu Rusia. În România, din ce știu eu, sunt în jur de șase companii cu acționari legați de Rusia, legați de oligarhi din jurul lui Putin și, aici, vă dați seama că acestea o să fie costuri pentru economie și de aceea ar fi fost bine să fie o economie mai puternică.
În al treilea rând, bineînțeles, este sănătatea economică. Trebuie să ne ocupăm și de sănătatea economică, să luăm decizii, să îmbunătățim sănătatea economică. Deci, o provocare majoră pentru toți cei care iau decizii, astăzi, în România, cu trei fronturi pe care care trebuie să le ducem în același timp.
( Ați afirmat recent, domnule Cîțu, că România poate face mai multe în privința acestor sancțiuni economice la adresa Rusiei, că poate să vină cu sancțiuni puțin mai dure. Dincolo de a aplica, așa cum spuneați mai devreme, aceste sancțiuni dictate la nivel european, ce să facă România, cu ce să vină în plus?)
În primul rând, ar trebui să tăiem imediat accesul sau interesele rusești în România, la banii publici, la fondurile europene, nici nu știu dacă au fost aprobate, dar știu care erau câteva ajutoare de stat care mergeau către companii cu acționariat rusesc, legate de oligarhii ruși, de câteva sute de milioane de lei. Când ne uităm la cât am putut să oferim ajutor către Ucraina, 3 milioane de euro versus sute de milioane de lei, care înseamnă aproape 10 milioane de euro, pentru aceste companii cu acționariat rusesc, trebuie să vedem clar care sunt prioritățile noastre și cum să acționăm. Deci, Ministerul Finanțelor trebuie să acționeze urgent, să vadă exact cine sunt acționarii, să vadă exact care sunt interesele din spate și apoi să impună sancțiuni.
Plus că sunt foarte multe companii de intermedieri financiare, trebuie foarte mare atenție. Reglementatorii din România trebuie să-și facă toți datoria, în acest moment, și să ofere informațiile către Ministerul de Finanțe, la fel și Oficiul pentru spălarea banilor, ANAF, toți trebuie să se întâlnească. Cred că trebuie celulă de criză la Ministerul Finanțelor, pentru a impune toate aceste sancțiuni, ca niciun leu din banul public să nu ajungă în buzunarele acestor oligarhi care susțin războiul în Ucraina.
( Dincolo de aceste sancțiuni, ce estimați că se va întâmpla cu gazul rusesc? Dacă Vladimir Putin va decide să închidă robinetul la gaze, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, cum se poate reorienta Uniunea Europeană și implicit România?)
În primul rând, să știe toată lumea că România are rezerve de gaze pentru a trece peste această perioadă, deci nu există o problemă. Am discutat cu președintele Transgaz și cu ministrul Energiei, nu există o problemă pentru România, în ceea ce privește rezerva de gaze.
( Aceasta este o chestiune pe termen scurt, acum.)
Bineînțeles, dar această perioadă este important. Pentru perioada următoare și noi mergem pe mai multe soluții. Știu că ministrul Energiei va pleca iarăși la Baku, astăzi sau mâine, a fost în Qatar, se caută mai multe soluții. Știți foarte bine că SUA oferă gaz lichefiat pentru Europa.
În acest moment, toată Uniunea Europeană vine cu soluții alternative pentru iarna următoare. Pentru această iarnă cred că lucrurile sunt clare și Europa are rezerve pentru a trece această iarnă dar, este un semnal clar că trebuie să diversificăm și maim ult, trebuie să investim, pentru că această criză a prețurilor la energie din acest an este, de fapt, rezultatul lipsei de investiții în energie în ultimii ani, nu numai în România ci și în Europa.
Este clar că trebuie să investim mai mult și de aici și pactul pe care l-am propus, transpartinic, în România, prin care să avem ca obiectiv securitatea energetică în 2026. Putem să facem acest lucru, așa cum am alocat 2% din PIB pentru Armată, și s-a văzut că a fost bine, trebuie să alocăm și pentru Securitate energetică, în fiecare an, pentru investiții, ca să nu mai avem această problemă pe viitor.
( Vorbeați mai devreme despre problema refugiaților, domnulu Cîțu, sunteți președintele Senatului, sunteți al doilea om în stat și în această calitate v-aș cere un punct de vedere, apropo de problemele serioase de la graniță, pentru că sunt mai multe Organizații neguvernamentale care au remarcat că autoritățile s-au organizat într-un mod nefericit. De exemplu, centrul de refugiați de la Rădăuți are un singur calculator. Sunt sute de ucraineni, cei mai mulți femei și copii, ținuți cu orele pentru formalități. Există un apel făcut de mai multe ONG-uri către Guvern pentru a organiza birouri mobile, pentru a simplifica procedurile. Personal sunteți mulțumit de cum s-au organizat până acum autoritățile?)
Se poate mult mai bine și aici, este clar că trebuie făcută o analiză la Ministerul de Interne, să se vadă exact de ce există aceste probleme.
Ieri am avut o discuție cu Igor Grosu din Republica Moldova, președintele Parlamentului de acolo, exact pe această temă, să vedem cum putem fluidiza traficul la frontieră, pentru că și în Republica Moldova intră, dar intră și în România. Eu cred că putem să facem mai bine și trebuie să facem mai bine. Este o situație specială. Avem resursele, aici nu cred că se poate plânge cineva că nu are resurse la Ministerul Afacerilor Interne, sper să nu fie, ca de obicei, un exemplu de birocrație autohtonă, pentru că dacă este așa ceva, cineva trebuie să plătească pentru asta. Este o situație specială și ar trebui să fim mult, mult mai fermi și mai rapizi în acest moment, pentru a nu-i face pe oamenii care deja suferă, să sufere mai mult și să stea pe la frontieră.
Repet, discutăm și cu companiile din România care pot să ofere locuri de muncă. Aici, trebuie făcut mai mult în ceea ce privește trecerea pe la punctele de frontieră și o să avem o discuție și cu ministrul Afacerilor Interne, dar și mâine în Coaliție o să ridic această problemă. Astăzi, revenim la sancțiuni, o să mă văd cu ANCOM și cu CNA pentru a vedea clar cum putem să oprim această propagandă pro-rusă și nu este vorba doar de cele două ziare online și de televiziunile pe care le-a menționat ieri Comisia Europeană. Eu zic că sunt mai multe surse care trebuiesc analizate, pentru că aceste informații ale propagandei pro-ruse sunt mai peste tot și trebuie să le oprim în România.
( Le oprim cum? Legal putem face asta?)
Exact asta este întâlnirea, să vedem ce putem să modificăm în legislația din România, ca să putem să oprim propaganda pro-rusă din România și aceste fake news-uri.
( Ultima întrebare, pe scurt, mâine înțelegem că Senatul și Camera Deputaților se întrunesc în ședință comună)
Nu, o să fie astăzi, după ce am discutat cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și o să avem un plen reunit astăzi, la o oră pe care o vom anunța în timpul zilei de astăzi.
( Pentru a adopta o declarație politică pe tema situației din Ucraina?)
Corect! Da, trebuie să fie cât mai repede acest plen reunit.
( Ce anume o să conțină această declarație și ce rol o să aibă?)
Este clar că trebuie să arate că toate clasa politică din România sancționează ferm acest război, această invazie a Rusiei în Ucraina, dar trebuie să venim și cu soluții și, aici, Parlamentul României și în discuția pe care am avut-o cu președintele României, săptămâna trecută, este gata. În momentul în care este nevoie să modificăm legislația în domeniul militar sau domeniul umanitar, Parlamentul României este gata să treacă orice legislație în regim de urgență, ca să fie totul aplicat legal. Chiar și în ceea ce privește sancțiunile, așa cum vorbeam mai devreme, despre această propagandă pro-rusă.
Vă mulțumesc!
