Mulțumim pentru participarea la declarațiile Partidului Național Liberal, urmare a ședinței BEX din această dimineață!
Agenda discuțiilor de astăzi a cuprins, în primul rând, o informare pe care premierul, Nicolae Ciucă, a făcut-o în legătură cu chestiunile importante de pe agenda guvernamentală, urmată de definirea priorităților legislative ale Partidului Național Liberal din sesiunea parlamentară care începe astăzi, atât la Camera Deputaților cât și la Senat.
Chestiunile importante atinse în intervenția domnului Ciucă au ținut, în primul rând, de problema din zona energiei și în al doilea rând de chestiunea legată de propunerile unor membrii ai Guvernului, de rediscutare a procentului de 9,4% din PIB alocat pensiilor și de posibilitatea sau nu de a modifica acest lucru în angajamentul pe care îl avem în raport cu PNRR-ul, Programul de Finanțare pentru România.
Am să încep cu subiectul mai micuț. Există în acest moment, și deja și-a început activitatea în cadrul Guvernului, acel Comitet Interministerial care cuprinde, pe lângă factorii decidenți, factorii politici, membrii coaliției de guvernare, miniștrii, instituții pe care le conducem în acest moment, cu competențe în această zonă a energiei, invitați și producătorii și furnizorii și mediul sindical, și mediul patronal.
Există, în momentul de față, la nivelul Guvernului, o amplă platformă de discuții care, punctual și foarte frecvent, va analiza orice fel de soluții cu care vom veni în întâmpinarea problemelor legate de prețul energiei, după data de 1 Aprilie.
Există lucruri noi și aspecte care până acum nu s-au discutat, legate de aceste chestiuni. Există poziții clar și bine definite, din partea tuturor, nu numai din partea decidenților politici, apropo de caracterul cuprinzător al acestei platforme de discuții, a acestui Comitet interinstituțional și cu siguranță vor exista și decizii transparente și, bineînțeles, oportune, care vor lămuri ce se întâmplă cu prețul energiei după data de 1 Aprilie.
Până atunci, știți bine măsurile prezentate de Guvern, de coaliția de guvernare și modul în care s-au corectat anumite lucruri, s-au îmbunătățit, începând acest proces din toamna anului trecut și continuând cu recenta Ordonanță de Urgentă din acest domeniu.
De asemenea, premierul Nicolae Ciucă ne-a informat în legătură cu discuțiile pe care le-a purtat pe subiectul pensiilor, atât în cadrul coaliției cât și cu miniștrii direct responsabili și cu competențe în această zonă. La fel, ne-a prezentat discuții din cadrul comitetului interministerial de implementare al PNRR-ului, evident, lucru de care se leagă chestiunea pensiilor.
În acest moment, PNRR-ul nu poate fi modificat și nici nu există vreun motiv pentru a face acest lucru. Este, dacă doriți, din punctul nostru de vedere, o chestiune care este, mai degrabă, împotriva intereselor noastre, ca și stat.
De ce acest lucru? În primul rând, pentru că o modificare a PNRR-ului, în acest moment, ar implica, bineînțeles, o întrerupere a exercițiului bugetar, lucru care ar afecta banii pe care îi primim din zona Uniunii Europene în acest moment. PNRR-ul funcționează, deja există peste două miliarde care au ajuns în România și în mod clar, dacă am întrerupe acest lucru și am dori o renegociere, cel puțin pentru anul 2022, am pierde o bună parte din acești bani, urmare a modului în care vom modifica sau ne răzgândim în privința angajamentului luat cu câteva luni în urmă.
În al doilea rând, din punct de vedere procedural, termenul sau borna definită și de Comisie, în raport cu eventuale modificări ale PNRR-ului, este anul 2023. Este prima bornă la care statele beneficiare ale unui asemenea program pot avea modificări dar, atenție, în strictă legătură și relație cu modul cum a implementat până în 2023, sau nu, aceste angajamente luate anul trecut.
Adică, reformele pe care le-ai făcut, neajunsurile care există, bani suficienți sau insuficienți, evident, 2021 este borna procedurală în care putem recalibra acest PNRR.
Până una alta, în domeniul pensiilor, apropo, ne-am angajat în a reforma complet sistemul de plată a pensiilor în România și de a aplica un principiu sănătos cu care, la nivel declarativ, toată lumea este de acord, principiul contributivității, care ar trebui să guverneze toate veniturile generate de acest sistem de pensii, în România. lucru pe care trebuie să-l facem, sub o formă sau alta, modificând sau nu 127 , vom vedea. Dar este o reformă atât de necesară și asumată de Statul Român.
Trei. 9,4% din PIB prevăzut în PNRR, în momentul de față, este o sumă suficientă, și dacă ar fi să facem un calcul simplu, în acest moment, ar exista spațiu suficient și pentru o eventuală creștere a pensiilor. Și dacă este să ne raportăm la recent invocată lege 127, după care ar trebui să se mărească pensiile, am ocupa un procent de 8,42% din PIB.
Asta înseamnă că există bani în acest moment pentru o eventuală mărire a pensiilor, dacă se dorește acest lucru înaintea reformei pe care ne-am asumat să ne-o angajăm.
Din punctul nostru de vedere, atât timp cât există bani, nu are niciun rost sau nu există niciun interes din partea statutul român, în mod abrupt, să intervină și să blocheze acest lucru.
Vreau să menționez un lucru, mai puțin spus în spațiul public și pe care l-am discutat în această ședință împreună cu premierul, 9,4% din PIB nu cuprinde și pensiile din sistemul de apărare și ordine publică, nu cuprinde sistemul de pensii ocupaționale sau pensiile speciale, ca să fim mult mai înțeleși. De aici, și spațiul în care, evident, spațiul de manevră pe care îl avem și, până în 2023, din punctul nostru de vedere, este suficient spațiu bugetar.
La fel, un lucru foarte important, 9,4%, ca pondere în PIB, în momentul de față, reprezintă o cifră care poate să fie mult mai mare în condițiile în care, de exemplu, ne onorăm angajamentul de a crește PIB cu 2,5% anual de acum înainte. 9,4% s-ar putea, în viitor, să reprezinte mult mai mult, ca și sumă, decât 9,4% în momentul de față. Evident, dacă vom crește PIB-ul și încasările din PIB o să fie mult mai mari, pe cale de consecință, o să avem suficienți bani pentru a crește pensiile și pentru a satisface acest deziderat, această declarație de intenție a tuturor partidelor politice.
Din nou, ca să încheiem acest subiect, cel mai important lucru este să existe o reformă, care să redefinească un cadru sănătos pentru cheltuielile bugetare în zona pensiilor din România. Cel mai important lucru, în acest moment, pentru noi este acea prioritate de a implementa acest PNRR. Să o facem bine. Știți bine, premierul ne-a specificat un sistem de evaluare din șase în șase luni de zile și toate bornele și toate condițiile și toate lucrurile prevăzute acolo, este absolut normale și în interesul acestei țări să le bifăm.
Cea de-a doua parte a ședinței a fost legată de agenda parlamentară a PNL, proiectele legislative care se află în dezbatere în acest moment sau care o să fie inițiate și susținute de PNL. Am asumat conducerea Guvernului și, în mod evident, mare parte a acestor inițiative parlamentare țin și de interesul guvernării. De aceea, tot ce definim noi, liberalii, ca fiind reforme, investiții, implementarea PNRR trebuie, în mod obligatoriu, să fie dublate și susținute legislativ de lucrurile pe care o să le găsiți în agenda noastră parlamentară.
Foarte probabil, ca în această sesiune, volumul discuțiilor legate de PNRR să crească și este un lucru care, evident, o să țină și de chestiunea pensiilor și de chestiunea sistemului bugetar, de exemplu – de salarizare, avem un termen de 31 Martie, Ministerul Finanțelor este avizat de chestiunea aceasta. Avem un aspect foarte important și, de asemenea, un angajament pe care trebuie să-l onorăm, legea pentru desființarea SIIJ, care trebuie finalizată și trebuie adoptată până în luna Martie.
Avem, de asemenea, pe agenda noastră parlamentară, modificări legislative care să deblocheze investițiile din zona Mării Negre, privind problemele pe care le avem în zona energiei. Putem debloca aceste chestiuni în momentul în care vom face modificări la celebra Ordonanță Dragnea, 114 din 2018 care, de exemplu, a blocat exploatarea offshore la Marea Neagră.
Un aspect foarte important pe care o să-l regăsiți pe agenda noastră parlamentară ține și de simplificarea procedurile de achiziție a terenurilor agricole. În felul acesta ne dorim să deblocăm vânzările și cumpărările de terenuri agricole. Este posibil să avem chiar un consens aici. Este vorba de modificări la legea 17 din 2014.
La fel, ne dorim să eliminăm din lege, în această sesiune parlamentară, articolele care reglementează interdicția, pentru o perioadă de doi ani, vânzarea acțiunilor companiilor de stat și a societăților naționale și listarea la bursă a companiilor cu capital de stat.
Nu în ultimul rând, extrem de important pentru noi în această sesiune parlamentară este să face corecturile la legile justiției, legea 303, legea 304, legea 317, dintr-o perioadă de tristă amintire, prin acel pachet de modificări introdus de Dragnea la vremea respectivă care, evident, legi care trebuie revizuite și corectare.
În egală măsură, ar trebui să continuăm discuțiile și dezbaterile în Parlament, bineînțeles, împreună cu partenerii noștri, legate de Certificatul Verde, pentru că trebuie să recunoaștem, este o chestiune care încă se află în dezbatere și este blocată în Parlament și trebuie să o lămurim în această sesiune parlamentară.
Reporter: Ce s-a stabilit în interiorul partidului?
Este vorba despre o inițiativă a Ministerului Muncii, întru cu totul alt context politic față de cel din acest moment. Acesta este și motivul pentru care am socotit că, cel mai înțelept lucru și cel mai la îndemână lucru este să discutăm această chestiune în cadrul Coaliției și să luăm o decizie în cadrul Coaliției de guvernare. Nu se pune, în acest moment, problema modificării vârstei de pensionare sau a blocării cumulului pensiei cu salariul. După ce o să avem discuția în Coaliție și în cadrul guvernării, o să ieșim cu o decizie.
