Bine ați venit la conferința noastră de presă! Este prima conferință de presă pe care o țin la sediul Partidului Național Liberal, după Congres și în acest an, mai serioasă. Era momentul să avem o conferință de presă în care să facem un bilanț al anului trecut. Nu am avut când să facem bilanțul anul trecut, au fost multe evenimente care au venit peste noi. O să facem un bilanț, ne uităm unde suntem astăzi, provocările pe care noi le vedem pentru perioada următoare și, bineînțeles, soluțiile liberale pentru perioada următoare, soluții pe care noi le vom susține în această coaliție de guvernare.
La început, vreau să le doresc tuturor să fie sănătoși. Este o perioadă în care trebuie să fim atenți, să ne protejăm, să purtăm mască, să ne vaccinăm. După cum vedeți, încă suntem în pandemie.
Am ales să fac această conferință de presă, pentru că este important să știm exact situația reală. Eu știu că de foarte multe ori se spune că oficialii, cumva, să nu vină să spună întotdeauna situația așa cum este ea, adică să nu vrem să speriem oamenii și nu despre asta este vorba. Eu cred că este bine să știm toate scenariile și, în special, scenariile dificile, pentru că oamenii trebuie să se pregătească, să ia decizii și dacă se întâmplă să fie mai bine decât ne-am așteptat, atunci, cu toții câștigăm. Așa am administrat economia în 2020 și 2021 și a ieșit bine. Când te pregătești pentru ceea ce este mai rău, speri să fie mai bine și dacă iei măsuri bune, rezultatele o să fie confirmate.
Anul trecut, bine, nu o spun doar eu, a fost cel mai bun an din punct de vedere economic al României, cea mai bună revenire din criza globală. Am un singur regret, că nu am reușit să am timpul să duc până la final reformele pe care ni le propusesem, pentru că atunci tot acest succes economic s-ar fi văzut și în buzunarele românilor, vă garantez acest, dar continuăm. O să vedeți că în momentul în care o să terminăm reformele, succesul economic și creșterea economică se va vedea în buzunarele tuturor românilor. O parte dintre români au beneficiat, dar aceste măsuri liberale sunt luate pentru a îi ajuta pe toți românii.
Acum, când este proaspăt în memoria tuturor, nu o spun doar eu că a fost un an de succes al României, vreau să citez din domnul Mathias Cormann, Secretarul General al OCDE, care spunea ieri, ca majoritatea celor din lume: ,, puteți vedea că pandemia a lovit puternic România, în ceea ce privește economia, în 2020, PIB-ul României a scăzut cu 3,7%, mai puțin decât media OCDE de 4,7%. România a reușit să stateze, în mod surprinzător, consecințele Covid-19. Ați luat o serie de măsuri sociale și economice, care au reprezentat 3,6% din PIB, în 2020, și 1,4% din PIB în 2021. Drept urmare, în urma acestor măsuri, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea crizei în al doilea trimestru al anului 2021. Deci, cea mai rapidă revenire economică, în doar un an de zile am depășit criza și, astăzi, rata șomajului este aproape de nivelul de dinainte de criză,,- am citat din domnul Mathias Cormann.
România a avut cea mai rapidă creștere economică, ceea ce confirmă, și nu o spun doar eu, măsurile pe care le-am luat, au fost cele mai bune măsuri și au dus la această creștere economică.
Știu că este puțin tehnic și este mai complicat de înțeles, dar să știți că toate aceste măsuri pe care noi le-am luat, rezultatul acesta economic, tot ansamblul de măsuri, au dus la schimbarea perspectivei României de la negativ la stabil, anul trecut, a agențiilor de rating. O schimbare care s-a făcut după aproape un deceniu, nu se mai schimbase în pozitiv sau nu am avut un upgrade pozitiv de la agențiile de rating. Să sperăm că, în continuare, o să fie așa, că rămânem, cel puțin unde suntem.
Eu mă uit, ca o concluzie primară, la ultimii doi ani de zile, în special la anul trecut, ca la un test al unei economii liberale, la cum funcționează economiile liberale. Întotdeauna, în ultimii 30 de ani de zile, ni se spunea că o economie liberală nu va livra și câștigau mereu acele măsuri populiste. Nu a fost curaj, chiar din partea liberalilor de foarte multe ori, să își asume reforme îndrăznețe, măsuri îndrăznețe, care ar fi avut rezultate îndrăznețe.
Anul trecut, dar și în ultimii doi ani, anul trecut în special, România a trecut sau economia liberală a trecut cu brio acest test, ceea ce mă îndreptățește pe mine și pe noi, în Partidul Național Liberal, să spunem că, dacă vrem să ne continuăm în același ritm, trebuie să menținem măsuri liberale. Bineînțeles, într-un context în care suntem la guvernare cu parteneri Social-democrați, este adevărat, dar parteneri Social-democrați care au înțeles, să știți, de foarte multe ori, aceste provocări și vă dau un exemplu: știți foarte bine că partenerii noștri Social-democrați și-ar fi dorit și au și promis creșterea pensiilor cu 40%, le-am explicat că ceea ce se poate face este 10% și, până la urmă, au înțeles. Este o promisiune pe care au făcut-o, dar au înțeles să dea înapoi și au înțeles că 10% este ceea ce putem să facem pentru a avea câștig pe termen lung.
Se poate, și în această Coaliție, ca economia liberală să livreze cu câteva compromisuri.
Anul trecut au fost multe lucruri pe care a trebuit să le facem: să intervenim pentru a asigura plata pensiilor, salariilor, alocațiilor. Toate au crescut și au fost crescute. A trebuit să le plătim și le-am plătit la timp și a trebuit să avem aceste resurse. Lucruri pe care le vedem și acum.
Ceea ce a fost important anul trecut, a fost că acea criză, pe care am experimentat-o toți, nu doar în România, a fost o criză dublă: de sănătate și economică. Ceva inedit. Nu existau soluții în cărți de economie sau experți care să arate care sunt măsurile pe care trebuie să le iei ca să treci peste această perioadă. Fiecare țară a luat măsuri și și-a adaptat măsurile din mers. Noi am luat niște măsuri și așa cum ați văzut, mai devreme, au fost cele mai bune, măsurile câștigătoare care au dus la o creștere economică peste așteptări.
Eu, personal, sunt mândru de faptul că am făcut față la câteva provocări importante. În primul rând, se tot spunea și ne amenințau tot felul de experți că cursul de schimb va depăși 5 lei pe euro, nu s-a întâmplat așa ceva și sunt foarte mândru de acest lucru.
O altă amenințare, care ni se arunca din spațiul public, că România va depășii datoria publică de 50% și nu s-a întâmplat acest lucru, deși am finanțat un deficit în creștere, am avut situații complicate, am avut nevoie de mai mulți bani la sănătate, dar datoria publică nu a crescut de 50%. Bineînțeles, acestea sunt provocări care se transferă la noua guvernare. Eu vă spun că se poate, am demonstrat în cele mai dificile momente se poate să rămâi cu un curs euro de sub 5 lei, se poate să menții datoria publică sub 50%.
Cel mai mândru sunt de faptul că am reușit o ajustare a deficitului bugetar cu mult peste așteptările oricărei agenții de rating sau specialiști în economie sau oricărui om care și-a dat cu părerea despre acest lucru anul trecut. Un deficit de 10%, în 2020, într-o perioadă în care economia a fost închisă două luni de zile, și am reușit un deficit, la finalul anului, de 6,7%. Bineînțeles, eu zic că se putea mai bine. În ultima lună, un deficit de 2 puncte procentuale, după ce 11 luni a fost un deficit de doar 4,7, se putea să fim mai ambițioși și nu o spun doar pentru că vreau eu să fim mai ambițioși, te ajută o reducere a deficitului bugetar în lupta cu inflația, în lupta cu creșterea dobânzilor.
Câteva premiere de care sunt mândru, în acest mandat, ne-am împrumutat pentru prima oară la dobânzi negative și doresc să facem acest lucru în continuare și cred că se poate. Am făcut-o înaintea Angliei. România, o țară care nu are o istorie financiară foarte mare, a reușit să convingă investitorii străini să o împrumute la dobânzi negative. Digitalizarea ANAF, e-facturare, știți foarte bine sunt mai multe proiecte, care au stat prin sertarele acestor instituții pentru câteva decenii, au fost implementate în câteva luni. Repet, aici nu este doar faptul că digitalizăm ANAF și apoi trecem mai departe, aici sunt rezultate reale, concrete. Am avut venituri mai mari la buget, față de ce am prognozat, față de ce am pus în buget anul trecut, cu 20 de miliarde de lei. Bani care au fost folosiți pentru a compensa facturi, fără să pună în pericol deficitul bugetar.
Bineînțeles, ajungem și la prezent și sunt conștient și de acest lucru. Economia, în trimestrul patru a început să dea semne de încetinire, am crescut peste așteptări, și este normal ca ritmul să încetinească. Ritmul încetinește atât timp cât nu aduci măsuri care să stimuleze și, aici, ideea este, de unde vin aceste măsuri, ele vin din sectorul privat sau din sectorul public sau o combinație. Noi am reușit să menținem un ritm de creștere economică peste așteptări, pentru că am investit mai mult decât s-a investit în trecut. Am arătat că schimbând paradigma și schimbând dinamica, cheltuielile sociale să crească cu o dinamică mai mică, iar investițiile cu o dinamică mai mare, am transferat mai multe resurse către investiții, poți să ai o creștere economică peste așteptări. Se poate, s-a putut în 2021, se poate și în 2022, se poate și în 2023. România poate să surprindă în fiecare an pozitiv cu creștere economică. Pentru aceasta, anul trecut, pentru că știam că dinamica din 2021 nu poate să fie menținută prin inerție, trebuia să faci ceva, am adoptat două programe de investiții. Unul a fost PNRR și Anghel Saligny.
Anghel Saligny este un program foarte important, un program care, bineînțeles, a dus și la o criză politică. Dar, astăzi, demonstrează că acea criză politică a fost falsă. Cei care spuneau că nu aveam nevoie de acest program, astăzi vin și spun că vor să fie integrați, primarii din acel partid vor să fie integrați în acest program Anghel Saligny.
Astăzi, aceasta este confirmarea pentru mine și este o victorie personală și o bucurie că, până la urmă, toată lumea a înțeles că nu putem să lăsăm în urmă întregi comunități din România, doar pentru ambiții personale și orgolii politice. Acest program a fost făcut pentru români. Este un program special făcut pentru acele comunități care nu au acces la finanțare nici din fonduri europene, nici din PNRR. Sunt anumite comunități din România care nu se califică, sunt prea mici, nu au numărul de locuitori, nu au venituri și, atunci, criteriile europene nu îi ajută să se califice și, atunci, este nevoie de acest program pentru că, din punctul meu de vedere, nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă. Toți românii trebuie și merită să aibă acces la condiții de viață ca în Uniunea Europeană, trebuie să simtă că trăiesc în Uniunea Europeană.
Anghel Saligny, acesta este mesajul pentru toți românii, nu doar pentru cei care îl vor implementa, este un program care va începe în lunile următoare, un program care va aduce canalizare, va aduce apă și asfalt în cele mai sărace zone din România. Acei oamenii vor avea acces la condiții decente de trai prin acest program.
Celălalt program, bineînțeles, este PNRR. Un program imens, o provocare imensă pentru UE, dar și pentru România, prin care 30 de miliarde de euro ajung și sunt investiți, de aceea este important PNRR, este un program de investiții, doar de investiții.
Bineînțeles, de ce mă bucur eu că există acest program, pentru că este un program care leagă investițiile de reforme și doar așa putem să facem reformă în România, alături de investiții, iar investițiile alături de reforme. Reformele care sunt acolo sunt reforme adevărate. Până acum, în România, reformă însemna să privatizezi câteva companii de stat, cam asta era reforma.
Este important, ca liberal și ca președintele PNL, să vă spun că PNL a înțeles că este nevoie de reforme structurale în România, le-am inclus în PNRR și acum ne vom bate ca ele să fie implementate, pentru că nu este doar agenda PNL, este o agendă a românului. Este o agendă de dezvoltare a României.
Toate acestea au fost prezentate pentru a crea contextul de astăzi și pentru viitor și să trag și un semnal de alarmă. Dacă nu continuăm în acest ritm, să știți că putem să avem un alt rezultat, un rezultat cu care nu o să ne mândrim.
Astăzi, România, trece tot printr-o perioadă dificilă, dar este diferită. A mai apărut o criză, o criză a pandemiei, o criză a economiei care a dispărut, dar avem o criză la prețurile din energie.
Provocările sunt altele, dar menirea noastră ca oameni politici este aceea de a găsi soluții la aceste crize, pentru că crize o să existe mereu, doar că ele o să fie diferite. Noi trebuie să găsim soluții. Este un mediu inflaționist și, aici, înainte de a intra la provocările pe termen scurt și mediu, aș vrea să spun un singur lucru. Trebuie să fim atenți la acest mediu inflaționist, cum este și normal, o să existe revendicări din toate sectoarele: revendicări pentru creșteri salariale, pentru luări de beneficii, etc. Este normal, unele sunt foarte bine justificate, altele nu. Aici, trebuie să judecăm cu mare atenție și, aici, este un apel către colegii din Coaliție, să nu promitem ceea ce nu putem să facem. Haideți să discutăm în Coaliție, să vedem ce putem să facem și apoi să dăm soluțiile. Haideți să nu promitem ceea ce nu putem să facem, dacă promitem și nu facem. S-a putut să creștem pensiile, s-a promis 40%, am crescut cu 10%, mergem mai departe. Și o să vedeți că dacă mergem în ritmul acesta, o să putem să creștem și pensii și salarii, dar mare atenție să nu promitem ceea ce nu putem să face.
Acum, câteva provocările pe care le vedem noi, Partidul Național Liberal, în perioada pe termen scurt și câteva provocări pe care le vedem pe termen lung și soluții, bineînțeles.
În primul rând, provocarea imediată, prețurile la energie. Au fost găsite câteva soluții pe termen scurt, dar ele nu sunt de ajuns. Compensarea unei părți din factură rezolvă problema câteva luni de zile, nu rezolvă problema pe termen lung. În continuare, eu susțin un pact sau un program de investiții transpartinic, care să aloce o sumă clară de investiții în sistemul energetic și care să ducă la securitatea energetică a României până în 2026. Este momentul în care o să începem și exploatarea în off-shore și, amintind de off-shore, o urgență pentru această sesiune și aș spune în primele săptămâni din această sesiune o reprezintă adoptarea legii off-shore, care ține foarte multe de această securitate energetică a României.
O altă provocare o reprezintă inflația. Banca Națională a dat, deja, semnalul și a început să crească dobânzile. Este teritoriul Băncii Centrale. Poate să fie ajutată, dar important este ca rata inflației să nu rămână mult peste estimările Băncii Centrale. Cu cât rămâne mai mult peste estimările Băncii Centrale, cu atât înseamnă că războiul cu inflația este pierdut și putem să ajungem la hiperinflație. Aici aș adăuga și dobânzile, ca un pericol pe termen scurt. Am spus, Banca Centrală deja a început să le crească. Aici, putem să ajutăm cu politica fiscală. Reducerea deficitului de anul trecut, menținerea programului de reducere a deficitului până în 2024 sub 3%, va pune presiune pe dobânzi în jos. Acest lucru, vă garantez, orice derapaj de creștere a deficitul, imediat va inflama inflația, va inflama dobânzile. Politica fiscală trebuie să ajute Banca Națională în această luptă cu inflația. Împreună trebuie să lucră, Banca Centrală pe partea ei, politica fiscală pe partea ei.
O provocare o reprezintă și desființarea SIIJ și, aici, soluția propusă de Ministerul Justiției este acum în dezbatere publică, susținută de toți membrii Coaliției.
Bineînțeles, pandemia, vă spun ceea ce știm toți. Datele arată că persoanele vaccinate fac forme mai ușoare sau nu se îmbolnăvesc de Covid-19. Este important să continuăm campania de vaccinare și eu, din punctul meu de vedere, susțin orice soluție care duce la creșterea numărului de persoane vaccinate. Este un efort comun al tuturor partidelor în a susține această campanie de vaccinare. Să știți că această pandemie nu are efecte doar pe partea de sănătate, are și efecte economice. Un număr din ce în ce mai mare de persoane infectate, înseamnă un număr din ce în ce mai mare de persoane care stau acasă, persoane care nu vor merge la muncă. Pe de o parte, crește numărul concediilor medicale, care trebuie plătite și decontate. Pe de altă parte, avem companii care nu pot să producă și asta afectează creșterea economică și bunăstarea tuturor.
Eu doar sper să nu ajungem în situația în care, pe care eu am corectat-o când eram și ministrul Finanțelor și premier, unde erau concedii medicale neplătite cu anii. Sper să putem să găsim resurse pentru aceste probleme.
Este foarte important să știți că aceste criterii sau aceste provocări pe termen scurt sunt criterii pe care le evaluează OCDE, când ne evaluează apartenența la acest grup. Noi am primit o invitație și, aici, repet, este un proiect pe care l-am început când eram în Parlament, l-am deblocat ca ministru de Finanțe și premier și acum s-a întâmplat. Am primit invitația de a adera, dar această invitație nu este un cec în alb, această invitație înseamnă reforme. Dacă aceste reforme nu se fac, dacă inflația nu scade, dobânzile nu scad, nu o să putem adera la OCDE. Sunt aceleași reforme pe care le vedem și pentru a adera la zona euro. Reforme de care România are nevoie pentru a se dezvolta.
Bineînțeles, avem și reforme pe termen mediu și lung și acestea sunt incluse sunt, de fapt, reforme structurale: reforma sistemului de pensii și, aici, nu este niciun dubiu, soluția liberală este de a susține pensiile bazate pe contributivitate. O altă provocare este aceea de a crea un alt sistem de pensii sustenabil, pentru că toată lumea, și aici nu este niciun fel de dubiu, presiunea pe sistemul de pensii în 15 ani de acolo încolo, în 2035 când o să iasă la pensie cei ca mine, care au fost născuți în anii 70 este foarte mare și există o probabilitate foarte mare ca sistemul de pensii să intre în colaps. Trebuie să pregătim de acum acest sistem de pensii.
Avem, bineînțeles, câteva jaloane în PNRR, care sunt legate chiar de aceste reforme a pensiilor. Unul este acum, în primul trimestru, în 2022, și este legat de Pilonul ll de pensii, ne trebuie un nou cadru legislativ. Al doilea este anul viitor. Știu că pare departe, dar nu este. În primul trimestru din 2023, trebuie să intre în vigoare noul cadru legislativ pentru sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile legii 127/2019. Avem un an de zile să facem această reformă cu provocările pe care deja le-am spus, să putem să plătim și pensii mai mari, să putem să avem un sistem sustenabil de pensii și toate să fie pe contributivitate.
Nu este ușor, dar nu este imposibil. Eu zic că se poate face.
Bineînțeles, o altă reformă importantă, care trebuie făcută este reforma salarizării din sectorul public. Obiectivul este clar, anume acela de a atrage și de a menține oameni competenți în sistemul public. Sunt câteva acțiuni care se vor desfășura în acest cadru, din nou, este o reformă impusă în PNRR.
La 31 Martie 2022 trebuie, deja, să avem realizarea unei evaluări globale a impactului legii privind salarizarea unitară, inclusiv a unei evaluări privind impactul fiscal al noii legi. Gândiți-vă că noi, peste două luni de zile, trebuie să avem o evaluare a ceea ce avem, dar și impact fiscal a legii pe care vrem să o aprobăm și mai sunt doar două luni de zile.
O provocare majoră pentru această guvernare, resursele PNL sunt la dispoziția Guvernului pentru a-i ajuta, pentru a grăbi acest proces.
Bineînțeles, jalonul principal, adoptarea și intrarea în vigoare a noului plan juridic privind remunerarea funcționarilor publici, 30 iunie 2023. După ce bifăm acest jalon la 31 Martie, vine procedura legislativă pentru proiectul de lege care trebuie să intre în vigoare anul viitor, în 31 Iunie 2023.
Încă o provocare pe termen mediu și lung, creșterea procentului din PIB a veniturilor fiscale. Aici, s-a tot încercat. Ținta este să creștem cu 2,5 puncte procentuale în trimestrul patru din 2025 și, ca provocarea să fie completă, trebuie să facem acest lucru fără să creștem taxe. Se poate face, am arătat că se poate face, sunt multe lucruri în codul fiscal care pot să fie eliminate, lucruri care sunt abuzate, lucruri prin care se face evaziune fiscală, dar este important să ne apucăm, pentru că am arătat că digitalizarea te duce într-o anumită direcție. Sunt câteva lucruri de făcut aici. Ținta este să creștem aceste venituri ale administrației fiscale, ale ANAF, cu 2,5 puncte procentuale până în trimestrul patru din 2025. Ele vor crește în fiecare an, cam cu 0,5-aproape un procent.
Bineînțeles, să nu uităm de reforma administrației publice, care înseamnă și reforma din justiție și achiziții publice, într-un cuvânt, buna guvernanță a banului public.
Toate acestea sunt provocări pe care noi ne-am asumat, ca partid, vrem să ducem mai departe, pentru că știm că doar prin aceste reforme România poate să facă saltul de care tot vorbim în ultimii 30 de ani de zile. Să depășească mai multe țări și să facem o Românie în care românii vor să rămână sau vor să se întoarcă.
