Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost niciodată criticat de Comisia Europeană

Partidul Național Liberal > Noutăți > Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost niciodată criticat de Comisia Europeană
  • „Să afirmi public că banii negociați de președintele Klaus Iohannis vor fi folosiți ineficient după ce ai avut zero rezultate denotă în cel mai bun caz imaturitate politică”, a afirmat ministrul Marcel Boloș
  • „Consultările publice pentru dezvoltarea PNRR se derulează prin mecanismele oficiale puse la dispoziție de MFE, nu în mass media în cheie politică”
  • „Nu există niciun document sau poziție oficială a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru construcția PNRR. Este fake news politic”
  • „Capacitatea de a distinge între investițiile făcute prin PNRR în „osatura țării” și cele prin politica europeană de coeziune reflectă maturitatea actorilor politici care, în goana după funcții, inventează declarații ale instituțiilor europene. Sancționarea la vot nu a fost suficientă?”

Ministerul Fondurilor Europene transmite pentru a doua zi consecutiv mesajul către liderii implicați în negocieri pentru funcții politice să nu disemineze în spațiul public o presupusă poziție inexistentă a Comisiei Europene cu privire la construcția Planului Național de Redresare și Reziliență. „Propagarea cu bună știință a știrilor false în mass media fără o minimă verificare a informațiilor la instituțiile române, la Reprezentanța Comisiei Europene în România sau chiar la Bruxelles nu numai că este dezonorantă pentru cei care pretind că vor să reformeze clasa politică, dar pot afecta chiar construcția unui document strategic cu implicații asupra generațiilor următoare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, în contextul unor presupuse „critici” aduse României de către Comisia Europeană. Asemenea poziție divergentă nu a fost exprimată în niciun context politic sau tehnic de partenerii europeni cu a căror implicare permanentă se construiește fiecare capitol din Programul Național de Redresare și Reziliență.

A spune despre PNRR că este un nou PNDL, adică să induci voit ideea că banii negociați de președintele Klaus Iohannis vor fi folosiți din start ineficient, este descalificant pentru actorii politici care declarativ doresc o guvernare care să reformeze România pe termen lung. Și, în plus, să afirmi cu nonșalanță că ar exista critici din partea Comisiei Europene fără nicio bază reală, poate însemna în cel mai bun caz o imaturitate politică, dacă nu cumva chiar o rea voință în detrimentul României”, spune Marcel Boloș. „Miza PNRR este una de dezvoltare pe termen lung, inclusiv pentru copiii noștri, și în niciun caz nu trebuie să devină un subiect de dispută politică cu mult sub demnitatea unui adevărat om de stat”. Ministerul Fondurilor Europene reamintește faptul că documentul strategic propus spre dezbatere pentru structura PNRR, elaborat împreună cu Președinția României și cu ministerele de linie, primește zilnic observații și amendamente prin mecanismele de dialog oficiale, și anume email sau formularul disponibil la https://mfe.gov.ro/sesiune-consultare-publica-noiembrie-2020-planul-national-de-redresare-si-rezilienta. O dezbatere unilaterală în mass media, bazată pe fake news care implică însăși Comisia Europeană, nu poate fi constructivă și nici benefică cetățenilor care trebuie să beneficieze cât mai repede de investițiile prevăzute în infrastructură, siguranță alimentară, digitalizare, educație și alte domenii strategice pe termen lung cu adresabilitate la nivel național.

 

Cheltuirea banilor pe coeziune socială versus investiții în infrastructura pe termen lung

Unul din principiile care au stat la baza construcției Planului Național de Redresare și Reziliență este cel enunțat de laureatul Premiului Nobel pentru Economie în 2015, Joseph Stiglitz: „Investițiile publice majore – în infrastructuri, tehnologie și educație – determină revigorarea cererii și atenuarea inegalităților. Acest lucru stimulează o creștere economică atât pe termen scurt și cât și pe termen lung”. Așadar, consideră ministrul Marcel Boloș, unul din cei mai importanți specialiști ai lumii în dezvoltare economică afirmă foarte limpede că investițiile publice în infrastructură, tehnologii și educație reprezintă baza dezvoltării oricărei națiuni.

Sau foarte simplu spus și ușor de înțeles, România trebuie și are ocazia istorică să își dezvolte osatura infrastructurii, pentru ca apoi să valorificăm eficient resursele de care dispunem. Nu să peticim acum pentru a răspunde unui mozaic de idei, unele fără nicio bază economică. PNRR este despre pregătirea țărilor europene în cazul unor posibile noi provocări sanitare sau economice, acesta a fost obiectivul avut în vedere în timpul elaborării împreună cu Președinția României și cu Guvernul României, care au ales în mod exemplar să nu folosească electoral subiectul Mecanismului de Redresare și Reziliență prin care încercăm să dăm o șansă generațiilor viitoare de români prin dezvoltare și modernizare”.

Conform Ministerului Fondurilor Europene, ideile constructive și dialogul public transparent sunt semne de sănătate democratică, dar a alege între investițiile care valorifică potențialul agricol românesc versus teme sociale sau verzi care beneficiază de altfel de finanțare prin Politica de Coeziune, reprezintă o temă de dezbatere internă, nereprezentând un punct de vedere impus de partenerii europeni. „Oare există oameni politici de anvergură care ar sacrifica viitorul și dezvoltarea țării pentru a bifa unele propuneri ale politicii europene ce se pot regăsi în alte surse de finanțare? Ar trebui să fie cunoscut public faptul că investițiile majore în infrastructura agricolă de exemplu, de la sisteme de irigații până la stocarea spre valorificare a produselor, nu beneficiază de alte resurse în afară de PNRR. Este șansa istorică despre care s-a vorbit atât de mult în campania electorală, pe care astăzi o uită cei care negociază funcții politice”.

Un alt exemplu indicat de ministrul Marcel Boloș se referă la promisiunile electorale prin care aleșii locali pot dezvolta orașele și comunitățile care i-au ales. „Din ce bani, dacă la nici o săptămână după alegeri imaturii politicii românești solicită renunțarea la propriile promisiuni de ridicare a standardelor de viață pentru cei ale căror voturi le cereau, în defavoarea unor teme care pot fi rezolvate indirect chiar prin investițiile propuse în principal în infrastructură, în digitalizare și în educație.

„Revoluția fondurilor europene continuă”

Ministerul Fondurilor Europene, devenit la începutul perioadei de programare 2021-2027 și la lansarea PNRR unul din principalele ministere prin care Guvernul României alocă în mod judicios investițiile europene pe termen mediu și lung, are ca prioritate continuarea procesului de transparentizare și de digitalizare în vederea simplificării accesului la finanțări. „Am arătat în mai puțin de un an, în plină pandemie și crize politice, că se poate. România a absorbit mai mulți bani într-un an decât media întregului ciclu financiar actual. Am introdus obligativitatea renunțării la hârtii în relația cu beneficiarii. Și am propus Comisiei Europene Acordul de Parteneriat 2021-2027 împreună cu Programele Operaționale cu mult înainte de începerea efectivă a perioadei de programare – o premieră istorică pentru țara noastră! Revoluția fondurilor europene va continua și de acum înainte pentru că românii nu își permit să irosească șansa istorică a celor 79,9 miliarde de euro obținute în urma negocierilor purtate la nivel european de președintele Klaus Iohannis în defavoarea unor negocieri politice de sâmbătă seara”, a concluzionat ministrul Fondurilor Europene.