alina gorghiu

Dezbatere PNL-CDU: Soluții concrete pentru educația românească.

În ultimele trei decenii, România a trecut prin mai multe crize economice, sociale și demografice. Acest lucru a fost cauzat de tranziția de la un sistem totalitar la democrație, de la o economie centralizată la o economie de piață. Am fost martori la nenumărate reforme, contra-reforme, a efectelor economiei de tranziție. Însă, în drumul spre integrarea europeană costurile sociale au fost foarte mari. S-au făcut privatizări, disponibilizări, pierderi de piețe de export și inadecvarea forței de muncă. România a crezut că odată integrată în Uniunea Europeană se vor rezolva toate problemele sociale și economice. Consecințele schimbărilor bruște au creat mari dezechilibre sociale - sărăcie explozivă, dar și oameni foarte bogați, migrație în masă a populației și, cel mai grav, este faptul că a crescut dezinteresul față de școală. Diplomele și-au pierdut din valoarea socială prin faptul că nu mai reflectă calificări și competențe reale. 

Statisticile arată că interesul tinerelor generații față de școală a scăzut dramatic. Pe de o parte școala nu s-a adaptat la cerințele pieței muncii, iar pe de cealaltă - societatea în care trăim s-a schimbat și continuă să se schimbe radical de la an la an. În consecință, peste 60% dintre elevii care intră în sistem se pierd pe drum: 15% nu termină 8 clase, alți 30% abandonează liceul, iar jumătate dintre cei rămași nu iau examenul de Bacalaureat.

Abandonul școlar nu este străin nici pentru învățământul superior. Dintre tinerii care reușesc să fie admiși la o facultate, doar în primul an de studii renunță la universitate 40%, în următorii ani încă 24%, doar 36% dintre cei înscriși ajung să obțină o diplomă de studii superioare la sfârșit de ciclu educațional.

În momentul intrării României în UE doar 13,9% dintre români aveau studii superioare. În acest moment procentul s-a dublat – este de 26,3%. Cu toate acestea, suntem mult sub media UE de 39,7%. A scăzut și rata de angajare a absolvenților de la 79,3% la 69,3% (media UE este de 78,3). Cu toate acestea, adulții din România NU participă la procesul de educație pe tot parcursul vieții: avem 1,1%, față de 10,9% cât este media UE (conf. Eurostat). În acest context, unul din cinci tineri are dificultăți la găsirea unui loc de muncă.

Pentru a avea cetățeni mulțumiți de calitatea vieții trebuie să îmbunătățim, în primul rând, calitatea sistemului educațional. În acest sens, ne propunem să deschidem un dialog între parlamentarii germani, cu o vastă expertiză pe consolidarea politicilor educaționale și parlamentarii românii, mediul academic, societatea civilă, mediul de afaceri și cadre didactice implicate activ în sistemul de învățământ.

Prin această dezbatere ne propunem să găsim răspunsuri la următoarele teme:

 Care sunt soluțiile pentru a corela sistemul de învățământ cu nevoile pieței muncii;

 Care sunt provocările pieței muncii în România și Germania și ce soluții pot sta la baza îmbunătățirii condițiilor de pregătire a tinerilor;

 Cum poate fi relansat învățământul profesional dual în România;

 Dacă modelul german poate fi aplicat cu succes și în România.


Cei interesați să participe la eveniment sunt rugați să trimită pe adresa valeriua@gmail.com (0726186911) – Valeriu Antonovici (consilier parlamentar) următoarele date pentru a facilita accesul la eveniment - Nume/Prenume, instutuția, date de contact.


22 mai 2018 / 15.00-17.00, Intercontinental - sala Ronda Ballroom 

Cuvânt de deschidere

Ludovic Orban – Președinte PNL; 

Martin Sieg - director reprezentanța din România și Republica Moldova a KAS; 


1. Corelarea sistemului de învățământ cu nevoile pieței muncii în România și Germania 

Raluca Turcan (Lider grup PNL / prim-vicepreședinte PNL);

Prof. Dr. Ing. Dagmar Schipanski (Membru al Conducerii centrale CDU, Fost ministru al Științei, Cercetării și Artă din landul Thuringia);

Marilen Pirtea (TBC – președintele Comisiei de Educație din PNL / Rectorul UVT)

2. Învățământul profesional dual din Germania și România

Tankred Schipanski (parlamentar în Bundestag/CDU);

Florica Cherecheș (vicepreședinte al Comisiei de Învățământ din CDEP, președinta OFL);

Anca Hociota (manager training - Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană)

Dan Motreanu (Vicepreședinte pe educație, cercetare, tineret și sport, cultură, culte, minorități din PNL)

3. Dezbateri

4. Concluzii