alina gorghiu

Cătălin Predoiu: Când deschideai subiectul SIPA săreau geamurile din balamale. Secretele arhivei pe care n-a vrut-o nimeni

Arhiva SIPA nu ar trebui desecretizata inainte de realizarea unei inventarieri profesioniste, sub supravegherea CSAT, a continutului ei.

"Pana cand nu intri acolo si nu inventariezi nu ai de unde sa stii ce anume sa faci cu arhiva. Problema excede palaria unui ministru, fie el si de Justitie", afirma fostul minsitru al Justitiei, Catalin Predoiu.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, Catalin Predoiu a explicat ca in mandatul sau, intre 2008 si 2012, in arhiva SIPA, sigilata la Administratia Penintenciarelor, nu a intrat absolut nimeni si nu au existat incidente de securitate.

Fostul ministru a dezvaluit cine se temea de arhiva SIPA, de ce sensibilitatea era maxima, dar si faptul ca nicio institutie din sistemul de securitate nationala nu a dorit sa preia documentele.

In 2008, ati preluat Ministerul Justitiei. Cand v-ati intalnit pentru prima data cu problema arhivei SIPA?

Atunci cand am schimbat echipa de consilieri de la cabinet. Cativa faceau parte din comisia de inventariere a arhivei SIPA infiintata de Monica Macovei si careia Tudor Chiuariu i-a schimbat componenta. Aceasta comisie trebuia sa isi incheie cumva activitatea cu o dare de seama.

Cine facea parte din ea?

Sunt 10 ani de atunci, nu mi-i amintesc pe toti. Un nume este Iulia Scantei, actual senator PNL, daca nu ma insel era si Horia Georgescu.

Cum va spuneam, am gasit comisia constituita si am constatat ca expirase termenul pentru inventariere, prevazut de HG 127/2006, de infiintare, si prelungit pana pe 30 iunie 2006 prin HG 586/2006. Termenele de inventariere stabilite, la fel ca intreg procesul de altfel, au fost nerealiste.

Ce scria in Raportul comisiei de inventariere a arhivei SIPA?

Raportul a fost o dare de seama, nu a descris nimic pe fondul lucrurilor. Daca cineva isi imagineaza ca acel raport continea date despre dosarele din arhiva SIPA, se inseala.

Raportul descrie activitatea membrilor comisiei, ce au facut, cum au procedat. Si nici nu putea fi altfel cat timp inventarierea nici macar nu s-a finalizat.

Ce ati facut cu el?

Un exemplar a ramas la biroul Documente Secrete de la minister si unul l-am trimis la secretariatul CSAT.

De ce la CSAT?

HG 127/2006 vorbeste despre faptul ca activitatea acestei comisii se incheie cu o predare a lucrarilor care Arhivele nationale sau institutii din sistemul de aparare, siguranta si ordine publica, cu avizul CSAT.

Iar Legea privind securitatea nationala, nr. 51/91, vorbeste despre atributiile MJ in domeniul securitatii nationale si trimite la CSAT ca organ coordonator al institutiilor din domeniul securitatii nationale. Deci implicit aici intra si arhiva SIPA.

Cat timp ati fost membru CSAT acest raport a fost discutat acolo?

Nu.

Inventarierea nu s-a facut, arhiva nu a fost predata, deci HG a fost incalcata.

Devenise caduca pentru ca a expirat termenul de inventariere fara ca ea sa se produca, asa ca HG nu se mai putea aplica. Peste termenul prevazut nu mai puteai intra in arhiva.

De aia spun ca procesul a fost prost gandit inca din 2006. E greu de crezut ca in 180 de zile poti sa inventariezi un asemenea fond arhivistic. Asa ca am intrat intr-un vid legislativ.

In plus, acest fond arhivistic produs de un serviciu de informatii urma sa fie inventariat de angajati ai Ministerului Justitiei fara nicio calificare in domeniul informatiilor.

Iar inventarierea presupunea impartirea documentelor in functie de continut in cele care merg la Arhiva nationala si cele care merg in sistemul de aparare si ordine publica. Cum poate un functionar sa faca aceasta evaluare? HG nici macar ORNISS nu le impunea membrilor comisiei.

Unde era fizic arhiva SIPA cand ati inceput mandatul?

La Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP). A ramas sigilata pe tot parcursul mandatului meu.

Ati vazut-o?

Nu. Eu nu am vrut sa ating nicio hartie din arhiva SIPA, am refuzat sa calc pe etajul din ANP unde era plasata, pentru a nu crea absolut niciun fel de suspiciune. Primeam informari scrise de la ANP ca totul e in regula, nu verificam eu personal sigiliul si camerele.

A fost vreodata sparta?

In timpul mandatului meu nu a existat nicun incident si nu am dat nimanui aprobarea sa intre acolo. CSM era extrem de sensibil la subiect si pentru mine a fost mereu un obiectiv sa ii asigur ca nu se intra acolo si nu e intentia mea sa fac politica publica din arhiva SIPA fara sa ma consult cu ei.

Se temea CSM de arhiva SIPA?

Cand deschideai subiectul acesta in CSM sareau geamurile din balamale. Lasand gluma la o parte, nervozitatea asta maxima era pe undeva de inteles. In mod traditional, raporturile dintre ministru si sistemul judicar erau ca intre soarece si pisica inca de vremea dnei Stanoiu.

De fapt, cine vrea sa evalueze complet acest subiect, acolo trebuie sa ajunga pentru ca pe vremea aceea situatia ministrului era speciala. In plin guvern Nastase, dna Stanoiu avea un serviciu de informatii activ, SIPA, nu doar o simpla arhiva, plus Inspectia judiciara si cariera magistratului care din 2004 au trecut la CSM.

Deci, intelegand sensibilitatile, prima grija a fost sa transmit un semnal de liniste in sistem, ca nu intentionez sa recurg la sicane sau santaj cu aceasta arhiva.

In timp au dobandit increderea ca nu sunt manat de rele intentii, abia atunci am considerat ca putem trece la variantele tehnice pentru SIPA si au inceput sa se contureze mai multe opinii.

Unii considerau ca arhiva trebuie transferata la Arhivele nationale, dar problema era din nou inventarul. Cine sa il faca? A doua era sa o transferam la CSM, pe care insa nu am agreat-o pentru ca nu stim ce e in arhiva aceea si nu stiam daca nu cumva exista acolo informatii dincolo de sistemul judiciar pe care CSM nu stie si nu are caderea sa le gestioneze.

A treia solutie a fost sa o topim, dar daca acolo erau si documente care tineau de personalul care lucrase la SIPA, de exemplu carti de munca, care ulterior sa fie invocate de titulari in procese civile? Si, din nou, nu poti sa topesti o arhiva fara sa stii ce e in ea.

Si mai era o idee nastrusnica, venita din societatea civila si de la cineva din minister, sa punem arhiva pe site.

De ce nastrusnica?

Sa pui pe site o arhiva a unui serviciu de informatii inainte sa stii ce e in ea e cel putin amatoristic. Eu apreciez transparenta, dar spun a nu stiu cata oara, nu stiam si nu stim ce e acolo.

Legal ce trebuia sa fie acolo?

Si SIPA si DGPA, care i-a urmat, se ocupau legal strict de informatiile din domeniul penitenciar, protectie informativa a personalului si riscurile infractionale de acolo.

SIPA a fost desfiintata prin HG 637/204 care a creat in loc Directia generala de protectie si anticoruptie din Ministerul Justitiei. Asta ca sa fie clar ca nu dna Macovei a desfiintat SIPA, ci dl ministru Diaconescu. Dna Macovei a desfiintat DGPA.

Deci pe hartie lucrurile aratau bine, pentru ca ANP are nevoie de un asemenea instrument.

In aceasta HG din 2004 mai spune ca informatiile obtinute in mod acccidental care privesc aspecte ce fac obiectul de activitate al altor institutii si structuri specializate ale statului vor fi comunicate imediat acestora.

Asa si era?

Eu sunt obligat sa plec de la prezumtia de respectare a legii, dar se pare ca intre 2000 si 2004 SIPA si-a depasit aceste atributii. Si cand spun asta aduc ca argument faptul ca in discutiile de aderare la UE s-a ridicat, dupa stiinta mea, problema SIPA, iar in urma acelor suspiciuni si temeri ca SIPA si-a depasit atributiile a aparut hotararea de desfiintare a serviciului si infiintare a DGPA.

Dupa ce au aparut variantele tehnice am declansat un proces de consultare cu toate institutiile din spectrul de securitate nationala, de la SRI si SIE la Interne. A fost o corespondenta scrisa.

Cu ce concluzie?

Nu stiu daca sunt documente secretizate, nu mai tin minte exact continutul lor dupa 10 ani, dar ideea e ca nimeni nu era foarte interesat de arhiva SIPA. Imi pare rau ca ii dezamagesc pe creatorii de scenarii.

Doar CSM s-a aratat interesat, dar nu a vrut sa fie reprezentat intr-un proces de inventariere. Arhivele nationale au dat un raspuns neutru: daca legea spune, noi nu avem nimic impotriva sa o preluam.

Si dupa ce am trecut prin toate aceste etape de pacificare si de consultare - un proces foarte dificil in care orice pas era intampinat cu o rafala de obiectiuni - am purces la elaborarea unei legi care prevedea ca arhiva sa fie inventariata de personal calificat dupa care sa treaca la Arhivele nationale.

Proiectul a fost discutat o data de principiu in Guvernul Ungureanu, dupa care noi am plecat acasa si proiectul a inghetat la SGG.

De ce ati vrut, la un moment dat, sa reinfiintati SIPA?

Nu asta am vrut. Am discutat ca ar trebui sa extindem Directia de prevenire si combatere a infractionalitatii ramasa la ANP dupa desfiintarea DGPA si sa ii largim macar dotarile daca nu atributiile, pentru ca ne putem confrunta cu riscuri in sistemul penitenciar.

Legea securitatii nationale spune la art. 9 ca Ministerul Apararii, de Interne si al Justitiei isi organizeaza structuri de informatii cu atributii specifice domeniilor de activitate. Deci eu nu am vrut decat sa largesc o structura existenta, care insa acoperea doar formal norma legala.

Sunt doar 20-30 de oameni acolo, in conditiile in care odata cu intarirea eficientei sistemului judiciar era de asteptat sa creasca populatia penitenciara si deci riscurile. In timpul mandatului meu existau deja multiple clanuri organizate de infractionalitate in penitenciar.

Aveti suspiciuni, poate chiar mai mult, ca informatii din arhiva SIPA ar fi fost folosite pentru santajarea unor magistrati pentru obtinerea unei hotarari anume?

Barfe au existat pe holurile ministerului, in presa, dar categoric nu am avut nicio informatie despre vreun santaj comis in vederea obtinerii vreunei hotarari. Vedeti, refuz sa intru in acest cor care vrea sa demonstreze ca tot ceea ce s-a lucrat in sistemul judiciar e rezultatul santajelor.

Nu orice hotarare judecatoreasca care pare inexplicabila e rezultatul unui santaj, ci poate fi vorba despre practica neunitara, pregatire profesionala deficitara etc.

Aveti suspiciunea ca Victor Ponta a ignorat acest proiect de lege avand in vedere anumite speculatii care au existat in privinta domniei sale, poate despre apartenenta la un serviciu secret, poate despre moartea procurorului Panait?

Nu il suspectez de atata riguroziate. Cred ca pur si simplu nu a bagat de seama problema, ceea ce e de inteles, intr-un fel, avand in vedere ca pe subiect era liniste, arhiva sigilata.

Si cum va explicati in aceste conditii ruperea linistii?

Eu cred ca e o combinatie de motivatii. Vad ca se extrage seva pentru alimentarea tezei ca tot ce s-a lucrat in sistemul judiciar trebuie aruncat la cos, ceea ce eu resping. Sunt insa de acord ca daca a intrat cineva nelegal in arhiva trebuie stiut cine anume si de ce. Daca au fost extrase informatii de acolo, cui le-a transmis mai departe?

Aveti suspiciuni ca au fost copiate documente?

Intrebati de suspiciuni. Nu comentez acest aspect.

Nu spuneti nu.

Spun exact ce spun: ca nu comentez. Chestiunea trebuie abordata institutional nu, cu tot respectul, jurnalistic. In primul rand situatia trebuie analizata in CSAT.

Apoi la Parchet?

Eventual, daca sunt probe. Nici eu nu stiam si nu stiu ce e acolo, nu are nici dl Toader de unde sa stie, dar sunt institutii care daca pun cap la cap tot ce stiu, teoretic stiu tot. Si oamenii de meserie trebuie sa se pronunte despre continutul arhivei, despre riscurile ei.

In primul rand, cu certitudine au o idee ministrii care au operat serviciul de informatii, cat timp el era activ. Cand am inceput eu mandatul, era mort si ingropat, mai bine zis, risipit.

Eu as semnala un risc despre care nu discuta nimeni. Cand SIPA a fost desfiintat niste oamenii au plecat de acolo? Cu ce informatii au plecat, unde s-au dus? Poate in alte institutii din zona securitatii nationale, dar poate in mediul privat, poate in afara tarii. Nu a existat un plan de risc management.

Si de asta va spun ca problema excede palaria unui ministru, fie el si de justitie.

Este scandalul acesta si o forma de presiune asupra magistratilor?

Nu am dovezi, dar, in orice caz, chiar daca nu asta s-a urmarit, acesta poate fi efectul.

Dl ministru Toader vrea sa desecretizeze arhiva SIPA. Sunteti de acord?

Ma ingrijoreaza ca l-am auzit cerand acelasi lucru pe dl Dragnea, care are intalniri dese cu judecatorii. E o apa tulbure in care toata lumea pescuieste.

Pot fi si efecte benefice ale desecretizarii, unii magistrati cu probleme sa se retraga de buna voie. Pe de alta parte, insa, poate aparea intrebarea ce sistem de informatii isi pune arhivele pe site fara sa le inventarieze, fara sa le clasifice.

Daca nu e un demers foarte bine gandit in CSAT poate fi un precedent periculos.

Eu raman la parerea ca arhiva trebuie dusa la Arhivele nationale, sigilata pe o lunga perioada, dar numai dupa ce e profesionist inventariata printr-un proces supravegheat de CSAT. Sunt impotriva desecretizarii inainte de aceasta inventariere care sa arate ce e acolo de fapt. Nu se poate face o operatiune in orb.

Plecarea arhivei de la ANP ar elibera MJ de presiunea suspciunii ca va instrumentaliza documentele impotriva sistemului judiciar, dandu-i in acelasi timp libertatea de a crea o structura de informatii care sa supravegheze intr-adevar mediul penitenciar.