Principii şi valori liberale

Principii și valori liberale

Despre ideologia liberală, despre setul de valori și concepte care stă la baza ei s-au scris numeroase lucrări de specialitate și cărți de referință. Am putea spune că istoria liberalismului trebuie legată de însăși istoria gândirii politice a umanității. Datorită complexității acesteia nu am putea acoperi tot ce ține de valorile liberale într-o scurtă prezentare. De aceea, ne-am propus să punctăm aici doar cele mai importante aspecte, care sintezează liberalismul, relevante pentru cineva care ia contact pentru prima dată cu această ideologie și în același timp repere stabile în concepția politică a PNL.

 

Democrație, stat de drept, separația puterilor

În mod tradițional se spune despre democrație că este „puterea poporului", din grecescul demos - popor și kratos - putere. De fapt, democrația este o noțiune mult mai complexă, care presupune o serie de principii de funcționare, mecanisme și instituții. În fapt, poporul exercită puterea prin reprezentanți, pe care îi alege prin vot universal, liber exprimat. Democrațiile moderne sunt de tip reprezentativ, spre deosebire de democrațiile directe - forma consacrată în Grecia Antică unde cetățenii exercitau puterea în mod direct. Alegerile libere, corecte și desfășurate periodic constituie principala caracteristică a democrației. Ele presupun atât implicare în viața comunității și în procesul de decizie, cât și existența unei pluralități de opțiuni, diferite și chiar opuse, dintre care cetățenii sunt chemați să aleagă. Participarea și opoziția sunt astfel alte două trăsături fără de care nu există un sistem democratic.

Democrația este direct legată de „domnia legii", principiu potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Liberalismul recunoaște faptul că indivizii se nasc cu trăsături, calități și caracteristici diferite, dar egalitatea lor se manifestă în sensul egalității în fața legii. 

Din punctul de vedere al funcționării unui sistem democratic, separația puterilor în stat este esențială. Cele trei puteri în stat sunt: puterea legislativă (reprezentată de către Parlament), puterea executivă (reprezentată de guvern și de președinte) și puterea judecătorească (reprezentată de instanțe). Într-un regim democratic, între acestea există un mecanism de control și echilibru reciproc (check and ballance), menit să împiedice derapajele spre autoritarism, prevalența uneia asupra alteia sau imixtiunile în deciziile ce revin fiecăreia. Într-o democrație, Parlamentul reprezintă organismul reprezentativ suprem.

Domnia legii și separarea puterilor sunt fundamentele unui stat de drept. Întreaga acțiune politică a liberalilor este consacrată respectării acestor principii.

 

Individ, libertate, drepturi și libertăți individuale

Liberalismul are în centrul său individul. Nu este vorba de o abordare de tip „egoist", care exclude societatea sau interesul pentru binele comun. Dimpotrivă, liberalii consideră că fiecare individ trebuie să aibă șanse egale de a se dezvolta și afirma în societate pe măsura meritelor și abilităților sale. Libertatea este valoarea cea mai de preț a oricărui individ. Ideologia liberală plasează în centrul său preocuparea pentru garantarea și respectarea drepturilor și libertăților individuale. Libertatea de exprimare este în acest sens una dintre valorile cele mai importante într-o democrație, alături de dreptul fiecărui individ la fericire și prosperitate.

 

Proprietate privată, retragerea statului din economie, liberă inițiativă, competiție

Dezvoltarea individului este direct legată de respectul pentru proprietatea acestuia. Doctrina liberală plasează în centrul ei proprietatea privată.

Din punct de vedere economic, liberalismul pledează pentru limitarea implicării statului în economie, considerând că acesta nu trebuie să intervină în mecanismele pieței, ci doar să asigure cadrul legal pentru desfășurarea unei competiții libere și corecte. De aici opțiunea liberalilor pentru reducerea fiscalității și încurajarea mediului privat. Liberalii pornesc, așadar, de la principiul non-intervenționismului, în contrast cu abordările de tip etatist sau centralist.

Liberalismul nu respinge însă responsabilitatea socială a statului și nici obligația acestuia de a asigura servicii publice de calitate în virtutea „contractului social" care există între stat și cetățean. Fiecare dintre cetățeni plătește taxe și impozite la stat, contribuții la sănătate, asigurări sociale, iar statul are datoria de furniza prestații sociale corecte, pe măsura acestor contribuții. În viziunea liberalilor, dezvoltarea societății presupune creșterea generală a prosperității și nivelului de trai.

Liberalii dedică un rol important în concepția lor economică și socială susținerii clasei de mijloc, care este segmentul cel mai dinamic și creator. Se spune despre clasa de mijloc că este motorul economiei, iar din punct de vedere social o clasă de mijloc puternică echivalează cu reducerea dezechilibrelor și polarizării extreme. Din punct de vedere politic, clasa de mijloc constituie baza democrației și sursa fundamentală a participării.

Liberalismul consideră că inițiativa, spiritul întreprinzător, antreprenoriatul trebuie încurajate și susținute, în așa fel încât fiecare individ să-și atingă potențialul.

 

Dialog și toleranță, pluralism și diversitate, egalitate de șanse și meritocrație

Respectul pentru diversitate, pentru pluralitatea opiniilor, preocupărilor, opțiunilor, din toate punctele de vedere, este un alt fundament al liberalismului, care respinge abordările de tip conflictual și preferă dialogul și soluțiile consensuale. Atitudinea față de minorități dovedește gradul de maturizare democratică și modernizare al unei societăți, iar liberalismul presupune incluziune, nu marginalizare.

Liberalii consideră că fiecare individ trebuie să beneficieze de egalitate de șanse, indiferent de origini, mediul în care s-a născut, rasă, sex sau alte criterii de acest tip. Dezvoltarea individului și ascensiunea lui în societate ar trebui să fie legate de abilitățile, competențele și meritele fiecăruia.